marți, 12 mai 2009

Astia iar sparg sticle...

Astia sparg sticle: una, doua, douazecei, o suta, iar sunteul nu conteneste sa ma sece de nervi. Dintii imi stau sa plesneasca unul cate unul afara din gura. Muzica bubuie tare devenind de neinteles si cu groaza, pentru un moment, am impresia ca imi sangereaza o ureche. Mai arestez o sticla pe jumatate plina si o dau peste cap. Ultimele trei partide au avut un continut de rahat, deci sper ca de data asta sa fi nimerit ceva bun, poate nu e sticla de diluant.
Astia, iar sparg sticle. Primate fumate, baute, si mai bine de jumatate nefutute. Una dintre sticle imi trece milimetric pe langa cap si se face tandari in peretele din spatele meu. Acum chiar cred ca imi sangereaza o ureche, capul imi vajaie furtunos. Incep sa injur cu sete! Cum dracul am ajuns aici nu imi amintesc. Ce dracul am baut asa de mult; nici asta nu imi mai amintesc, dar astia tot sparg sticle futule muma'n'cur si i-as impusca pe toti! Acum!Urlu la toti cat ma tin plamanii, sa faca liniste, dar nu ma aude nimeni. Probabil nu urlu destul de tare, probabil mi se incurca limba in gura sau probabil nu urlu deloc. Probabil, probabil, probabil... atata probabil imi da stomacul peste cap si dau afara langa primul zid tot ce am consumat ca porcul. Futui mama masii de stomac! Vreau sa ies afara, dar unde naiba era iesirea aia? Etajul unu, etajul doi ... de cand are cladirea asta atatea etaje? Iar stomacul! Nu, nu din nou!
Alerg nervos bojbaind prin intuneric si semi intuneric, ma izbesc de cupluri pacatoase ascunse prin tocuri de usi, ma izbesc de matahale cu sticla'n bot, ma izbesc de ici colo numai in iesire nu. Ma las in jos pe perete pana ating podeaua holului, simt nevoia sa ma odihnesc si pentru un moment incerc sa uit ca stomacul a luat-o razna. Dracul stie cat e ceasul, peste tot e intuneric si vag mai palpaie pe alocuri cate un bec pe jumatate ars, ar putea fi si ziua in amiaza mare ca tot nu si-ar da nimeni seama. Cand stomacul ma lasa in pace pentru cateva clipe ma ridic si incep sa merg grabit bojbaind din nou pe holuri. Sub picioare imi pocnesc asurzitor cioburile de sticla sparta. Astia au tot spart sticle pana acum. Haos, extaz, sex, moarte, droguri si rock'n'roll. As fi dement sa indraznesc sa cer cuiva pastile de cap sau stomac in tot balamucul asta. Muzica pare acum sa capete un oarecare inteles si in sfrasit am si o coloana sonora la tot rahatul asta. Ma plimb somnabul si in unele locuri observ involuntar cum sunteul ce imi vine scrasnind de sub picioare se schimba treptat. Nu mai calc de mult pe cioburi de sticla, calc pe seringi. Noaptea asta arde mocnit intr-o zapuseala uscata, in unele locuri miroase a iad, iar in unele a medicamente si spirt. Peste tot PUTE! Toata duhoarea asta imi intoarce pentru a mia oara stomacul in toate directiile. Fiti-ar naiba sa-ti fie de stomac. Caut din nou iesirea si de data asta chiar intentionez sa ies si sa nu ma mai intorc. Unde dracul era? Etajul unu, doi, unde ...? Nici un minut nu trece si ... Stare de urgenta! De data asta gata, o sa-mi borasc stomacul cu tot cu intestine. Asta era! Iesirea era la parter! Cobor, ratez ultimile trepte si ies afara impuscat; aterizez pe beton cu obrazul in ciment. Ah, aer curat. Stomac linistit. Ultimul lucru care se sparge pare a fi acum constiinta mea. Inchide ochii, asa, incet, incet, o sa te odihnesti acum si ... Bezna!!!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu